Cand eram mica, imi aduc aminte de mainile inghetate si aproape vinetii,cu care culegeam acele flori minuscule ,frumoase care aveau un parfum minunat ,..Toporasii...culoarea lor mov albastra ma uimea mereu si ii cautam cu disperare in padure sau aproape de casa bunicii..EA bunica ne spunea ca sant florile zanelor ,si ca de aceea sant ata de firave si traiesc putin ,pentru ca oamenii nu vad zanele si atunci ele zanele se aratau prin florile albastrui doar pt putin timp,,,sa aduca din mireasma si splendoarea lor si oamenilor .Nu stiu cat de adevarat este povestea cu zanele dar stiu ca toporasii aveau un miros sublim ,si ca faceam buchetele mici si le puneam in camera ...acum imi doresc sa vad un toporas micut plapand ...si sa simt din nou mirosul ..TACERII... da era o tacere plina de minuni ,de frumos ..O zi buna oameni buni .Mihaela